Este disponibilă aici.
Observații
- Ca în multe alte cazuri, Expunerea de motive zice că nu există nici un fel de impact financiar deși în propunere se menționează:
- „Sumele necesare realizării documentaţiilor şi lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii în turism aflate în proprietatea sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale se asigură din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat şi din bugetele locale, prin bugetul unităţilor administrativ-teritoriale„ sau
- „cheltuielile aferente funcționării SIEATR se asigura din bugetele autorității administrației publice centrale cu atribuții in domeniul turismului„. De fapt nu există nici un fel de impact 🙂
- „Cu toate că nu este cunoscut un procent exact al evaziunii fiscale din domeniul turismului, este de notorietate faptul că industria turismului este grav afectată de acest fenomen.„ Cum naiba să scrii așa ceva?
- Propunerea însumează 38 de pagini și 56 de articole
- Dintre acestea, 10 pagini și 15 articole sînt dedicate Sistemului Informatic de Evidență a Activității de Turism din Romania (SIEATR) (mai bine să se făcea o lege doar pentru subiectul ăsta) care va avea 3 module distribuite, după cum urmează:
a. modulul 1 – „Evidenta furnizorilor de servicii turistice, persoane juridice și fizice” – gestionat de autoritatea administrației publice centrale cu atribuții in domeniul turismului și administrat din punct de vedere tehnic de către Serviciul de Telecomunicații Speciale.
b. modulul 2 – „Indicatorii statistici asociați activității de turism din Romania” – gestionat de autoritatea administrației publice centrale cu atribuții in domeniul turismului si administrat din punct de vedere tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale
c. modulul 3 – „Fisa de anunțare a sosirii si plecării turistului” – administrat din punct de vedere tehnic de către Serviciul de Telecomunicații Speciale și gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI, prin intermediul Inspectoratului General al Politiei Romane, denumit in continuare IGPR, având calitatea de operator al acestuia - Scopul prelucrării datelor este precizat în Art. 36 (5):
a. protejării turiștilor, a proprietății private si publice,
b. prevenirii si descoperirii infracțiunilor, respectarea ordinii si liniștii publice,
c. protecției martorilor, in conformitate cu legislația in vigoare,
d. depistării persoanelor care se sustrag urmăririi penale, executării pedepselor sau altor hotărâri judecătorești in materie penala,
e. depistării persoanelor dispărute,
f. depistării persoanelor care nu respecta măsura controlului judiciar,
g. prevenirii si înlăturării amenințărilor la adresa securității naționale prevăzute la art. 3 din Legea 51/1991 privind securitatea României, republicata.
Mai multe întrebări:
- Ce înseamnă „administrat din punct de vedere tehnic„?
- Ce înseamnă „date privind plata, inclusiv adresa de facturare„?
- De ce ar avea nevoie MAI de „date din profilul „client fidel”, dacă există„?
- Dar „scopul călătoriei„? (va scrie cineva în acea rubrică „terorism„? sau „sex cu minori„?)
- Ce relevanță au datele despre domiciliu în cazul cetățenilor UE? (sînt țări unde pe cartea de identitate această informație nu mai apare pentru că nu reprezintă relevanță – Austria, Polonia, Suedia…)
- Furnizorul de servicii turistice va fi obligat să utilizeze SIEATR? Dar nu poate să invoce 2-3 zile probleme tehnice și să nu introducă datele?
- În condițile GDPR, furnizorii de servicii turistice nu trebuie să își anunțe clienții că toate datele pe care le colectează prin fișele de anunțare a sosirii și plecării vor ajunge la MAI? Pentru că la Art. 30 – drepturile turistului nu se face nici o mențiune în acest sens….
- Anonimizarea datelor SIEATR dup un an de zile nu este un proces ireversibil
Și doar o concluzie: există Opinion 06/2014 on the notion of legitimate interests of the data controller under Article 7 of Directive 95/46/EC Adopted on 9 April 2014, aplicabilă și în cazul GDPR (Art. 6). Poate ar fi bine să se țină cont de ea atunci cînd se definește „Scopul„….
(Am două experiențe la activ cu actele normative supuse dezbaterii publice iar concluzia mea este una simplă: dezbaterea se face pentru că zice legea că trebuie făcută. În rest, propunerile au rămas neschimbate…noroc cu unele decizii de la CCR.)
ADRIAN B. MUNTEANU 